Oastea Fiara 96

Internaţionalul moldovean de tineret, Oleg Andronic, a ajuns în campionatul Belarusului.
Vârful celor de la Zimbru Chişinău este aproape de a semna cu formația Şahtior.

Oleg Andronic este în disperare de cauză. Atacantul în vârstă de 20 de ani este gata să schimbe Divizia Naţională pe campionatul Belarusului, inferior ca valoare.

Fostul golgheter se antrenează împreună cu formaţia Şahtior Soligorsk, antrenată de Eduard Malofeev, fost selecţioner al Belarusului.

Acum câteva săptămâni el a fost în probe şi la formaţia cazahă, Qabala.

Andronic a fost desemnat drept cel mai bun tânăr fotbalist moldovean în sezonul 2008-2009.

El este autorul celui mai rapid gol din istoria Diviziei Naţionale. În campionatul trecut, Andronic a înscris în secunda a 8-a a meciului cu Iskra-Stali.
sursa jurnal.md

Un cantec nou al fanilor lui Man.City dedicat lui Carlos Tevez, dupa ce acesta a marcat in poarta lui MU.

   Impresarul FIFA Nicolae Pârnău este cel mai în vogă pe moment în această meserie. Acesta a reuşit să-i convingă pe milionarii de la Kuban Krasnodar să semneze un contract cu antrenorul momentului în România – Dan Petrescu. Din modestie, Pârnău consideră că doar şi-a făcut meseria. El a menţionat că va mai „detona” în viitorul apropiat câteva „bombe” pe piaţa transferurilor.

- Aţi lucrat ca ziarist, dar aţi preferat să vă continuaţi munca în alt domeniu…

- În calitate de ziarist, am făcut o muncă foarte interesantă. Mulţi ani, am lucrat la televiziunea naţională şi chiar îmi plăcea ceea ce făceam. Totuşi, nu mai puteam continua la televiziune în condiţiile acelea. Trebuia să-mi întreţin familia şi, din acest motiv, am ales meseria de impresar. Însă, nu doar factorul financiar a contat, ci şi faptul că aveam nevoie de o nouă provocare.

- A fost greu să vă încadraţi în noua meserie?

- Nu a fost deloc uşor, dar de aceea că sunt ambiţios am reuşit să fac faţă.

- A fost greu să intermediaţi aducerea lui Dan Petrescu la Kuban Krasnodar?

- Sunt prieten cu cei de la Krasnodar, inclusiv cu guvernatorul regiunii. Aceştia m-au rugat să le găsesc un antrenor care să poată reconstrui echipa şi, ulterior, să facă performanţe. Dan Petrescu este un meseriaş bun, a demonstrat asta la Unirea Urziceni. Cred că se pliază cel mai bine la ceea ce vor şefii de la Kuban.

- Credeţi că va reuşi să justifice aşteptările celor de la Kuban?

- Sunt convins de asta. Dan e un tip ambiţios, un profesionist de nota zece. Cred că va promova din primul an şi – de ce nu? – se va bate pentru titlu în Premier League din Rusia.

- Petrescu va fi ajutat de antrenorul Emil Caras. Dvs. l-aţi propus pe acesta lui Dan Petrescu?

- Emil e profesionist şi de aceea am insistat să-l ajute pe Dan Petrescu. Cred că fostul antrenor de la FC Dacia îi va fi de mare ajutor lui Petrescu.

- Veţi face lobby şi pentru unii jucători moldoveni să ajungă la Kuban?

- Nu-mi place acest cuvânt. Fiecare jucător trebuie să demonstreze că poate juca la un anumit nivel. De ei depinde dacă pot juca la o echipă sau alta. Ca profesionist, propun unor echipe jucători de valoare. Nu contează naţionalitatea.

- Păi, în felul acesta veţi contribui la creşterea nivelului fotbalului moldovenesc…

- Este adevărat că nu trebuie să uiţi de unde pleci, dar vreau să-mi iau meseria în serios.

- În R. Moldova, sunt jucători care ar putea face faţă în campionate mai puternice?

- Eu cred că sunt mulţi tineri talentaţi. Unul dintre aceştia este jucătorul de la FC Zimbru Gicu Andronic. În zilele următoare, acesta va semna un contract avantajos cu o echipă dintr-un campionat net superior.

- Va pleca în Vest sau în Est, aşa cum se procedează de ceva timp în cazul jucătorilor moldoveni?

- De Gicu se interesează echipe din Vest, dar şi din Est. Cred că va alege Estul. Nu văd de ce unii sunt deranjaţi de faptul că jucătorii moldoveni preferă Rusia sau Ucraina. Acolo se investeşte foarte mult şi sunt considerate campionate foarte puternice.

- Cei de la FC Zimbru nu-l vor împiedica pe Andronic să plece la altă echipă, aşa cum s-a întâmplat în cazul unor jucători?

- Apreciez politica celor de la FC Zimbru. Au un management foarte reuşit, în stil european. Aceştia se bazează pe jucătorii crescuţi de ei. Nu cred că vor exista impedimente în ceea ce priveşte transferul lui Gicu Andronic.

- Dar, în aşa fel, are de pierdut echipa naţională. Ştiţi, probabil, de proiectul de decizie al Asociaţiei de Fotbal din Rusia…

- Fotbalul, în fiecare ţară, are legile sale. Totuşi, nu cred că ruşii vor adopta, în cele din urmă, această decizie, prin care jucătorii cu dublă cetăţenie vor trebui să aleagă naţionala ţării lor sau echipa de club. Am vorbit cu mai mulţi antrenori şi preşedinţi de cluburi din Rusia care se opun acestei măsuri. În opinia mea, fotbalul din Rusia va avea de pierdut dacă se va aplica această decizie.

- Ce părere aveţi vizavi de faptul că unii jucători moldoveni refuză naţionala, punând pe prim-plan echipa de club?

- Consider incorecte acţiunile acestora. Să joci la naţională trebuie să fie o onoare pentru fiecare jucător.

- Dar şi un jucător reprezentat de dvs. a refuzat aproape doi ani să vină la echipa naţională…

- Nu este adevărat. Sergiu Dadu nu a refuzat naţionala. El le-a explicat oficialilor de la FMF că are un joc important la echipa de club chiar în momentul când naţionala R. Moldova trebuia să joace un meci amical. Eu am vorbit cu el şi nu se pune problema de a renunţa la selecţionată.

- Se spunea că ar fi în conflict cu fostul selecţioner…

- Nu cred că a fost vorba de un conflict între Dadu şi fostul selecţioner.

- Cine ar merita să fie viitorul selecţioner al naţionalei R. Moldova?

- Pavel Ciobanu şi secretarul general al FMF, Nicolae Cebotari, vor lua decizia cea mai bună. Cred că preşedintele FMF l-ar vrea pe Mourinho, dar se ştie că nu se poate asta din motive financiare.

- Aţi propus pe cineva pentru această funcţie?

- Am propus un antrenor, dar decizia le aparţine oficialilor FMF.

- Dle Pârnău, sunteţi milionar de când vă ocupaţi cu impresariatul?

- (Râde – n.r.) Nu sunt milionar. Nu e o muncă din care să te îmbogăţeşti peste noapte.

- La meseria de ziarist mai reveniţi, mai ales că aveţi o experienţă bogată în ceea ce priveşte managementul şi aţi putea candida la funcţia de preşedinte al Companiei „Teleradio-Moldova”…

- Sincer, aş reveni, dar nu acum. Mai am unele angajamente faţă de unii jucători şi nu pot să-mi încalc promisiunile. Chiar aş vrea să fac din nou ziaristică. Uneori, chiar mă gândesc cu nostalgie la cei 12 ani de activitate în acest domeniu.

- În viitorul apropiat, veţi mai efectua transferuri „bombă”?

- Transferuri vor fi, chiar adevărate „bombe”.

sursa jurnal.md

  Cu o zi înainte de a pleca la Moscova cu Dacia, Igor Dobrovolski s-a înţeles cu Zimbru pentru a prelua cel mai titrat club din Chişinău. Fostul selecţioner va ocupa funcţia de manager general şi va avea mână liberă la clubul lui Nicolae Ciornîi. Dobrovolski va fi atât antrenor, cât şi omul care decide toate transferurile.

Jucătorii de la Zimbru aşteaptă cu sufletul la gură venirea la echipă a fostului selecţioner Igor Dobrovolski.

Zimbru Chişinău a început pregătirile pentru returul campionatului național. Deşi mai mulţi titulari au părăsit echipa, „galben-verzii” mai speră să prindă un loc în cupa europeană.
 

    Gheorghe Andronic este pe cale să părăsească echipa de fotbal Zimbru Chişinău. Andronic are numeroase oferte din străinătate, precum din partea croaţilor de la Dinamo Zagreb. Plecarea fotbalistului, nu este binevenită conducerii galben-verzilor. Aceasta însă este rugată să-i permită lui Gicu semnarea unui contract cu o echipă din străinătate. Componenții echipei Zimbru vin cu rugămintea către conducătorii clubului de fotbal din strada Butucului, să permită transferul lui Gheorghe Andronic la un club din Europa.Andronic a fost desemnat, în anul precedent, ca fiind cel mai bun jucător de la Zimbru.








  
   sursa jurnal.md

www.direct-line.org/2009/11/06/neo-nazism-at-oldova.html    -    статья по ссылке

Наткнулся сегодня на просторах Рунета на статью следующего содержания "Неонацизм в современной Молдавии глазами русских граждан", всё бы ничего, очерк в большинстве своем стандартно-"правдивый" для токового рода писанины, местами лишь по антифашистки неглупый, местами отчаянный... но вот один из абзацев вызвал у меня дикое удивление..."Молодежные структуры ультрас (в основном ультрас ФК «Зимбру» и ФК «Олимпия») в Молдове, как и в Румынии, имея фрагментарное финансирование со стороны несколько умеренных и более статусных румынских «правых» политических партий, исполняют подогревающую роль."

Сразу задаюсь вопросом, откуда информация токового рода у автора или авторов данных слов, и в чьих интересах эти утверждения?
 Не буду на 100% утверждать, что среди представителей ультрас Зимбру нет праворадикальных румынских националистов. Могу утверждать лишь одно, движение ультрас Зимбру не имеет никакого финансирования со стороны политических сил страны, возможно его имеют лишь некоторые ультрас, об этом по крайне мере лидерам неизвестно. Движение Зимбру от части и интересено тем, что в нем присутствуют представители ПРОРусских настроений, ПРОРумынских настроений, Молдавских патриотов и людей которым абсолютно похуй на всё(подонко - хулиганских настроений). Думаю возникнет сразу же море вопросов, как все эти люди уживаются в одном субкультурном течении??? С трудом, но ПОКА уживаются, до событии произошедших 7 апреля прошлого года у большинства из них в основе были идеалы ультрас движения, сей час же сложно об этом утверждать. На сегодняшний день, две основные силы движения "зубров" это "Ультра Бойс" в основе своей русскоговорящие парни с русскими, украинским корнями происхождения и "Oastea Fiara"(Зверское воиско) их  и можно охарактеризовать как румынских патриотов, утверждать о их взглядах на будущее этой страны мне сложно и имеют ли они какое либо отношение к «Noua Dreapta» и к «Легиону Архангела Михаила»  так же не буду.  Правда к слову будет сказано, на последнем выездном матче сезона в Тирасполь, на гостевом секторе Зимбру был замечен лидер «Легионеров Архангела Михаила». Насколько мне известно, ранее этого человека  околофутбольные дела мало чем интересовали.
Во многом именно прошедший год отложил чёткий отпечаток на движе "зубров" как движе националистов и радикалов, что покажет будущий, очень сложно предположить, во многом зависит всё от того как разрулится политическая ситуация в стране, пока всё идет к тому, что мы видим в Грузии сегодняшнего дня.

Про движение ФК «Олимпия»Бельцы, непонятно откуда вообще появилась информация о их причастности к румынским правым радикалам, город в основе своей русскоговорящий,  там есть так же свои деления, о румынских настроениях никогда не слышал, в основе русские и молдавские патриоты, имперские цвета часто появляются на секторе у них,  в недавнем времени появилась и группировка с антифашисткими настроениями под названием "Red Smoke" за акциями и шагами которой ведется очень плотное наблюдение...
после событий 7 апреля прошлого года на одном из матчей бельцкие ультрас растянули обращение следующего содержания... "Бельцы Наш город - не дадим его румынам"... (фото по ссылке ниже)
s61.radikal.ru/i172/0904/fd/8c6cadf19947.jpg

в дальнейшем постараюсь более серьезно разобрать пристрастия и взгляды немногочисленных группировок страны, многим думаю будет интересно, так как... гы.. как токового материала вы больше нигде не прочтете и будете многим удивленны, многое вызовет улыбку... но за последнее время движение в стране пошло поступательно вверх...
  autor FS (UB)

 Ce pareri aveti baieti de articolul dat????

Pentru că am primit mai multe mesaje care îmi cer, cu insistenţă, să dau detalii privitor la incidentul petrecut după meciul de la Ghidighici, între Veaceslav Sofroni şi suporterii clubului Zimbru Chişinău, voi încerca în cîteva cuvinte să vă expun cele întîmplate.

De fapt, totul a pornit de la nişte banale îndemnuri de a părăsi echipa, venite de la suporterii clubului chişinăuian, nemulţumiţi de prestaţia fostbalistului. Acesta din urmă, dînd dovadă de neprofesionalism, şi-a înjurat suporterii ca la "uşa" cortului, crezînd, probabil, că astefl îi va făcea să tacă. S-a înşelat. Evenimentele au degenerat în pauza meciului cu Olimpia Bălţi, atunci cînd la pauză, Zimbru era condus cu 4:0. Anume atunci, revoltaţi de jocul deplorabil a favoriţilor, suporterii au delegat, (cu permisiunea conducerii clubului, care fusese contactată anterior de către liderii galeriei) o persoană din partea galeriei pentru a le vorbi fotbaliştilor. Repet, lucrurile se întîmplau în pauza meciului cu Olimpia, la scorul de 0:4, în defavoarea lui Zimbru.

Persoana în cauză, a mers în vestiarul echipei unde le-a dat în obraz fotbaliştilor că sunt mercenari şi că nu le pasă de culorile pe care le îmbracă. Anume atunci s-a aprins acea scînteie care a dus, în final, la "ieşirea" de la Ghidighici. Veaceslav Sofroni, simţindu-se atacat, probabil, de aceste observaţii din partea suporterilor a sărit la gîtul persoanei delegate de galerie, cu scopul s-o dea afară din vestiar. A avut loc o mică altercaţie fără lovituri , doar cîteva îmbrînceli, cărora le-a pus capăt Ion Testimiţanu, care abia ieşea de la duş.

În urma acestui incident, suporterii şi-au reluat, şi mai înverşunat, strigătele la adresa lui Sofroni, care erau, totuşi, expuse într-o formă nepeiorativă, ceea ce nu poţi spune de gesturile grăitoare venite ca răspuns din partea fotbalistului. Anume în această fază erau relaţiile dintre suporteri şi fotbalist în momentul cînd echipa a ajuns să joace acel meci la Ghidighici.

După încheierea meciului, în momentul cînd fotbaliştii ieşeau pe portiţa stadionului (care a fost la stadionul di Ghidighici ştie despre ce vorbesc), cu genţile pe umere, pentru a urca în autocar, suporterii clubului le aruncau observaţii răzleţe, la adresa jocului deplorabil. Accentuez faptul că nu erau adresate concret lui Sofroni, ci întregii echipe. problema e că Veaceslav, probabil se simţea cel mai vinovat (altfel nu pot să-mi explic gestul său), şi anume din acest motiv a aruncat cu cafeaua, pe care o ţinea în mînă, în primul suporter care se nimerise. Acel suporter era Dragoş Galbur.

Gestul imediat următor, făcut de Sofroni, a demonstrat atitudinea sa vădită spre agresiune, jucătorul luînd o poză de luptă şi lovindu-l pe Galbur cu piciorul, peste gărduţul de protecţie. Suporterul i-a răspuns cu aceeaşi monedă. Astfel a început încăierarea, care a dus repede la implicarea celor două tabere. Ca în mai toate cazurile de acest fel, unii încercau să despartă "luptătorii" alţii se foloseau de ocazie să mai dea cîte un pumn. Certe sunt două lucruri - în urma acestei încăierări Sofroni a lovit un suporter al clubului, căzut la pămînt, cu piciorul în faţă, de două ori. Asta e prima certitudine, cea de-a doua fiind faptul că Sofroni a încasat şi el cîteva lovituri frontale de pumn, fapt demonstrat şi de buza dezbătută, în două locuri, după incident.

Această răbufnire a fost şi ultima manifestare de beligeranţă între cele două tabere. După incident, suporterii căzuseră la înţelegere cu clubul pentru o discuţie cu Sofroni, care ar fi pus punct situaţiei dar, se pare ca şi în cazul cu mine, Sofroni a preferat să nu de-a curs invitaţiei. După acest caz, galeria Zimbrului l-a întrodus la "ignore" pe fotbalist.
 autor Ivan Goncearuc

  După cum am promis anterior, revin la cazul "suporterului stropit", caz în care, principal figurant a fost fotbalistul clubului Zimbru Chişinău - Veaceslav Sofroni. Pentru cei care nu cunosc cazul amintesc: în turul acestui campionat, după un meci ordinar de campionat, fotbalistul celor de la Zimbru, Sofroni a aruncat cu cafeaua pe care o ţinea în mînă, după ieşirea de la duşuri, într-un suporter al clubului chişinăian, argumentîndu-şi gestul ca răspuns la comportamentul suporterilor pe parcursul acelui meci, în care fusese obstrucţionat în nenumărate rînduri. Ce am scris despre acest caz imediat după incident, puteţi citi Aici.

Imediat după incident am hotărît să-l invit pe Sofroni la emisiunea Academia Sportului, pe care o moderam pe atunci împreună cu Iurie Opincă. L-am sunat, şi-a dat acceptul să vină la emisiune, după care a fost de negăsit, nerăspunzîndu-mi la telefoane. Tot în acea perioadă am şi făcut promisiunea să mă întorc la temă cu prima ocazie, neputînd înţelege de ce presa de la noi a ignorat un caz relevant pentru realităţile campionatului autohton.

Pentru a pune lucrurie la punct, m-am întîlnit astăzi cu membrii galeriei Zimbru, pentru a discuta cazul Sofroni. La meeting fiind prezent şi omul care a fost stropit de Sofroni cu cafea. El se numeşte Dragoş Galbur, pe careaţi putut deja să-l ascultaţi pe acest blog. Spre marea mea surprindere, am realizat că staude vorbă cu o galerie deosebită de noţiunea clasică de ultras. Dacă ar fi să ne luăm după cuvintele lui Sofroni, care declara că galeria Zimbrului este alcătuită din "beţivi şi narcomani" şi că "Zimbru mai bine ar juca fără suporteri", atunci persoanele cu care am vorbit eu azi nu fac parte din galeria acestui club.
Am conversat cu nişte băieţi inteligenţi şi culţi, carem-au uimit prin devotamentul lor faţă de club. Iar cel pe care Veaceslav l-a atacat, vărsîndu-i cafeaua peste el şi sărindu-i la gît, nu este un "narcoman" ci student la medicină, poet şi pianist.

Revenind la tema Sofroni vs Suporteri, nu înţeleg de ce imediat după acel incident nu s-a văzut iniţiativă din partea nimănui? Nici presa nu a tratat cazul, el fiind primul de acest fel, pentru campionatul nostru, nici conducerea clubului (în persoana lui Gheorghe Juraveli) care, contactată de mine, mi-a ignorat întrebările despre acest caz şi făcînd-o pe niznaiu'. Unde s-a mai văzut ţară europeană în care pentru o asemenea ieşire să nu se dea sancţiuni serioase jucătorului, din parte conducerii? Şi dacă nu financiare (clubul trecea în acele momente printr-o criză financiară acută) atunci, măcar una administrativăsau sportivă.

În asemenea momente am impresia că organizarea acţiunilor grupării ultras a Zimbrului, funcţionează mai bine ca cele a clubului, şi asta-i grav, mai ales pentru un club care s-a considerat "fanion" naţional, pînă nu demult. Da - suporterii l-au obstrucţionat pe parcursul a mai multe meciuri din cauza jocului slab, demonstrat pe teren (da' cine n-a făcut-o?), da - i-au strigat să plece de la club, da - l-au fluierat de fiecare dată cînd atingea balonul, dar ăsta nu poate fi un argument pentru a insulta de mamă aceşti suporteri, sau a le vărsa cafeaua în faţă. Nu credeţi? Au ceva comun cu profesionalismul gesturile acestui fotbalist care se crede mai sus de normele etice din fotbal (fiind încurajat, mutual, de conducerea clubului, prin neacordarea unor sancţiuni)? Eh Sofroni.........

Blogul lui Ivan Goncearuc

    Când era puştan de 11 ani, Cheloo era "gras, dinţos, ochelarist şi cu freza într-o parte" şi iubea talentele de gospodină ale mamei lui: "Mâncarea de cartofi a fost şi este mâncarea mea preferată, iar maică-mea făcea clătite şi kek de-ţi pica trombonu pe jos". Maturul Cheloo e sensibil cu nevoile tătânelui său, vârstnic acum, nu suportă să danseze, nu ascultă rap, are apartament cu termopane, copil mic şi nevastă la locul ei. Fiind un ţânc, comunismul nu l-a marcat: "Ai mei aveau lipsuri, stăteau la cozile interminabile la zahăr, ulei, dar eu nu am stat la cozi când eram mic, sau poate de prea puţine ori şi nu-mi aduc aminte. Nici azi nu suport să stau la coadă sau să mă facă cineva să aştept. De aceea sunt aproape tot timpul punctual". Când s-a declanşat Revoluţia, Cheloo era ocupat în sufragerie: "Eu îmi trăgeam muzica cu magnetofonul, de la bulgari de pe TV". 

  La începutul anilor '90, apetitul pentru muzică i-a dat ghes puberului dolofan să scotocească printre benzile de magnetofon strânse cu grijă de mama şi tatăl lui înainte de '89: "Am constatat cu stupoare că se numeau Queen, Abba, Madonna, Michael Jackson şi alte câcaturi pe care nu le suport nici acum". Prin 1992-1993, familia lui Cheloo a gustat din capitalism: "Cel mai dur lucru a fost că tatăl meu a rămas fără muncă şi mama a ieşit la pensie". Însă la vârsta cea fericită, dacă faci ce-ţi place, uiţi tot: "Între '91 şi '93 eram total fascinat de faptul că puteam să-mi cumpăr muzică de la taraba din Piaţa Universităţii şi din Romană şi CD-uri originale dintr-un gang de pe Victoriei. Nu eram pasionat de maşini şi mă durea în p*** de faptul că alţii evoluau financiar. Acum regret că pe-atunci eram copii şi nu aveam 19-20 ani. Am fi profitat şi noi de toate oportunităţile ce apăreau în acele zile. Mulţi s-au îmbogăţit până în 1992 - 1993. Nu prea existau reguli şi legi bine puse la punct".

  1994 - prima piesă ("Înjur"). 1995 - primii bani: "Cred că au fost 30.000 de lei sau 15.000, nu mai ţin minte. Dar sigur ne-am îmbătat crunt"


  În 1993-1994 s-a înfiinţat Paraziţii, dar fără Freakadadisk, care a fost "furat" în 1999 de la Moromeţii: "Iniţial eram Teni-e, Bip şi DJ Yes. Ulterior ne-am luat numele de Cheloo şi Ombladon". Trupa fiind nou-nouţă, aveau nevoie de parai: "Ne-am vândut blugii şi cu banii am făcută prima piesă pe 13 septembrie 1994 -«INJUR», trasă pe o casetă audio reînregistrată şi cu o copertă făcute din colaje de ziare. Reacţia a fost pe măsura materialului: slăbuţă". Dar ce contează gura lumii, când ai chiar acasă doi critici muzicali, dispuşi să asculte cu urechile ciulite ce a creat fiul la vârsta când copiii îşi iau buletin? "Tata a fost foarte la obiect: «Ce e ursăria asta de ciori?» Dar în special mama mea a avut mereu încredere în mine şi m-a îndemnat să fac ce vreau în viaţă. Ai mei mereu au ascultat casetele sau CD-urile. Acum, suntem trecuţi de 30 ani, nu mai avem probleme cu părinţii, din moment ce ne întreţinem singuri".

   Primul concert l-au avut la balul bobocilor de la Spiru Haret în septembrie 1994, iar primii bani i-au făcut la cel de-al doilea concert "Rap Attack" din aprilie 1995, organizat de către Adi Niculescu la teatrul "Ion Creangă", unde au suit pe aceeaşi scenă cu alţi adolescenţi debutanţi (BUG Mafia): "Cred că au fost 30.000 de lei sau 15.000, nu mai ţin minte. Dar sigur ne-am îmbătat crunt". Nu erau încă o trupă de interpreţi independenţi: "La început a fost mai greu. Din când în când ne mai ajutau ai noştri cu bani. Au fost multe sacrificii. Doar că noi voiam cu orice preţ să reuşim".

   Sălile de repetiţii şi le improvizau ad-hoc: "Nu am avut niciodată o sală de repetiţie cum au trupele rock şi am repetat acasă sau la studio doar atunci când trebuia să cântăm piese noi. Nu ştim niciodată piesele când apare un album nou pentru că scriem şi înregistrăm cu foaia în faţă înainte să învăţăm pe dinafară". Apoi, aşa cum şade bine trupelor serioase, au început să facă turnee de li s-a acrit: "Ne enervează drumurile lungi şi aglomerate pe şoselele ţării. Sistematic. Am vrea un elicopter să ajungem mai repede la destinaţie". Cariera lor a culminat cu deschiderea concertelor celor de la WuTang Killa Beez şi 50Cent, însă băieţii sunt conştienţi că "talentul şi forţa de muncă sunt un câcat dacă nu ai noroc în muzică".
Cheloo, Ombladon şi Freakadadisk - unde stau, cu ce maşini se dau

   Mici la început, Paraziţii au crescut până ce au ajuns, ca grad de bunăstare, să se încadreze în pătura clasei medii din România: "Ombladon are un Mercedes mai vechi şi locuieşte într-un apartament cu 3 camere pe bulevardul Colentina, eu am un Mitsubishi total modificat pentru concursurile de off-road, un 4x4 Toyota de stradă şi locuiesc la 3 camere în zona Piaţa Iancului, iar Freaka nu are carnet, deci nu are maşină şi locuieşte într-o garsonieră în Berceni". La fel ca Tudor Chirilă de la Vama, Cheloo e un răzvrătit împotriva sistemului şi a lumii în general, dar fiecare din ei observă lumea în alt fel. În timp ce unul vede termopanele de la apartamente ca pe capace ermetice care ne ţin captivi ca într-o conservă, celălalt le percepe ca pe un standard civilizaţional: "Normal că avem termopane. Am văzut termopane şi la case de chirpici la sate. Dacă Chirilă vrea să stea cu geamurile deschise, îi propun să doarmă într-un cort afară. Aşa nu îl mai îngrădeşte nimic. Cei înghesuiţi în cutii de carton sunt probabil ţigani şi oricum nu suntem exponenţii lor". În schimb, Cheloo, Ombladoon şi Freaka au alergie la creditul ipotecar, de consum şi la descoperirile de card: "Nu are niciunul din noi credit la bancă şi nici nu o să ne facem vreodată. Mai bine dorm în şanţ decât să fiu dator la vreo bancă".

   "Nu mă inspir din viaţa de cartier. Eu studiez natura umană în limita capacităţii mele, adică superficial şi cu răutate"

  Cu toate că Paraziţii sunt exponenţi de vază ai hip-hopului românesc, pe Cheloo îl lasă rece genul muzical care l-a consacrat: "Mie nici nu îmi pasă de «cultura hip-hop». Eu doar cânt. Eu nu sunt negru, nu suport să dansez, nu practic graffiti şi am peste 30 de ani. Sincer, nu cred în cultura hip-hop. Paradoxul este că nici nu prea mai ascult rap de vreo 3 ani, de când am început să lucrez la «Slalom printre cretini». Eu nu mă inspir din viaţa de cartier, eu studiez natura umană în limita capacităţii mele, adică superficial şi cu răutate, cum i-ar sta bine românului... Piesele noastre sunt inspirate de viaţa de zi cu zi, iniţial de viaţa din cartier, apoi a venit campania anti-playback, anti-cenzură, mesajele politice etc. Totodată, unele expresii din piesele noastre au intrat pentru totdeauna în limbajul străzii. Totuşi nu ne identificăm cu mişcarea rap din exterior".

"Fiind un tip instabil psihic, mă plictisesc foarte repede"

   Cheloo nu aude muzica, ci o vede, nu la propriu, ci cu ochiul minţii: "Eu nu sunt muzician şi nici muzicant. Din păcate, fiind un tip instabil psihic, mă plictisesc foarte repede şi nu pot să scriu cărţi. Ce e straniu e că mie nu-mi place muzica complicată, cu găleţi de note şi acorduri. Important e că şi azi, după atâţia ani, fac doar ce vreau în muzică şi, cu cât se schimbă lumea şi muzica, cu atât mai mult sunt hotărât să nu fac compromisuri. Nu suport mentalitatea balcanică. Eu nu am fost niciodată băiat de cartier după blocurile gri - nicio ofensă pentru BUG Mafia - am fost un bun observator. Muzica e ca pictura. Tre' s-o vezi cu mintea".

"Toate sunt curve în afară de mamele, soţiile şi prietenele noastre"

  În mamă şi soţie, Paraziţii văd femeia în splendoarea purităţii ei: "Toate sunt curve în afară de mamele, soţiile şi prietenele noastre". Iar rodul iubirii nu poate fi decât un prunc: "Sunt însurat de 3 ani şi am un băiat de 1 an şi 3 luni. Nu e mare diferenţa, căsătoria a venit ca un eveniment normal după patru ani de relaţie, iar legat de copil, avem noroc că Ştefan este supercuminte". Iar când ai copil, vrei să-l educi frumos: "Poponarii - e simplu. Nu vrem să-i vedem pe stradă comportându-se ca nişte gay. S-o facă la ei acasă, unde copiii noştri nu îi pot vedea".

  Cheloo, Ombladon şi Freaka au o sensibilitate aparte pentru bătrânii lor, care i-au zămislit: "Evident că i-am ajutat şi îi ajutăm cu tot ce putem, financiar dacă este nevoie. Unii dintre ei mai lucrează, alţii au ieşit la pensie, unii nu mai sunt pe lumea asta. Viaţa merge înainte, vrei, nu vrei". În rest, au căpătat o carapace care-i face insensibili la peisajul trist din jur: "Dacă găseşti un drogat căzut în scară, îi faci o poză cu telefonul sau îi dai un şut. Să nu-mi spui că n-am umor. Dacă aş salva o fată de la viol şi m-ar recunoaşte, bănuiesc că ar fi brusc cuprinsă de o linişte interioară biblică. Dacă aş vedea o băbuţă care târăşte prin zăpadă un cărucior prea greu, înseamnă că a cumpărat prea multe lucruri de la Cora. Să roage un prost s-o ajute". Atitudinea rece se pare că ascunde de fapt teama Paraziţilor de a nu fi răniţi de cei din jur: "Nu suport oamenii. Dacă încerci să ai o latură domestică, te iau de prost. Dacă o arzi cu săru'mâna, te transformi în papagal". Alteori, când văd prea multă obrăznicie în jur, Paraziţii se revoltă şi explodează vărsându-şi amarul în felul lor: "M-am pişat pe unu' care cerşea într-un gang şi m-a înjurat că nu i-am dat o ţigară. Nu mi-e ruşine. Şi în general nu regretăm nimic din ce am făcut până acum. Am o vorbă: «Dacă nu pot schimba lumea, măcar să-i dau foc». Nu datorăm nimic lumii în care ne-am născut. Nu dispreţuiesc săracii, dispreţuiesc cerşetorii. E o diferenţă. Nimic nu îmi garantează că nu mor sărac", ne destăinuie Cheloo filosofia trăită după care se conduce în viaţă.

Analist hip-hop politic

  Orice analiză a stadiului de dezvoltare a unei ţări începe cu un scurt periplu prin istorie: "Pentru scurt timp, în România lui 1990 nu au existat nedreptăţi. Realizări nu existau. Existau firimituri de reuşite administrative, un kilometru de autostradă în plus, un bec în plus, apoi nişte parcuri în minus şi mii de hectare de pădure în minus". Ajunşi în prezent, nu sunt prea multe de spus: "Politicienii sunt toţi o apă şi-un pământ. Ce rost are să votezi un partid, când ei fac după aceea o coaliţie şi să iasă iar Băsescu? Ne merităm soarta, dragi români. Parcă trăim din ce în ce mai greu". Soluţia lui Cheloo? "Ce putem să spunem? Rezistaţi, fraţilor! Speranţa moare ultima!".

INFO PLUS:

Întrebare: "Cum a evoluat muzica voastră de la începuturi şi până acum, ca mesaj în special?"

Răspuns: "Asta e o întrebare pe gustul meu. Fac o schemă: Proastă - F.Proastă - Proastă - bună/brută/veselă - de menţinere - cinică/dusă la extrem. Pe viitor vom cânta colinde şi house".

Întrebare: "Momentul cel mai urât al carierei voastre?"

Răspuns: "Succesul e uşor de acceptat. Mai greu e să accepţi că nu mai ai succes şi eşti pe topogan în jos. Eu abordez problema la fel de când mă ştiu: mă doare-n p***. Nu suport să fiu criticat, deci de ce să ascult criticile?"

Articol preluat de pe Gadul

Asistăm la un eveniment istoric! Maya au greşit cu 2 ani! Sfârşitul lumii vine în 2010! Este sfârşitul unei lumi care a existat fără a îl cunoaşte pe acest Mozart al postmodernităţii - Pavel Turcu!

Acest Dimitrie Cantemir al Moldovei renăscute ce ne va aduce în rândul civilizaţiilor europene, asigurându-ne nu doar calitatea de membi cu drepturi depline ai marei familii europene, ci şi obţinând preşedinţia UE pentru următorii 5 ani!

Utilizatorii de Facebook şi Twitter au fost deja mobilizaţi mai ceva ca în aprilie 2009, blogosfera moldovenească s-a umplut de bannere şi articole încurajatoare, Sasha Bognibov a anunţat că se siuncide, ce să mai, totul este pregătit pentru un triumf fără precedent.

Să ne bucurăm împreună de acest magnific episod din istoria noastră extramilenară!

sursa: InConstantIn.ro

Igor Dobrovolski a făcut astăzi primul antrenament cu Dacia Chişinău! Fostul selecţioner va conduce de pe banca tehnică vice-campioana Moldovei la Cupa CSI!

Igor Dobrovolski NU mai merge la Zimbru! Cel puţin nu acum. „Pidjak” a preluat echipa Dacia Chişinău cu care a început astăzi pregătirile pentru Cupa CSI, care va începe pe 16 ianuarie, la Moscova. Dobrovolski a luat cu el 4 jucători de la Academia: Eugen Gorceac, Petru Leuca, Denis Ilescu şi Daniil Nikolaev.

Dobrovolski a mai antrenat Dacia cu un an şi jumătate în urmă, când a pregătit neoficial „lupii galbeni” pe final de sezon, după prima plecare a lui Emil Caras. El nu s-a reţinut acolo decât câteva etape.

Chiar dacă antrenează Dacia, Dobrovolski nu a semnat încă un contract cu gruparea din Chişinău.
Săptămâna trecută patronul Zimbrului, Nicolae Ciornîi, spunea că fostul număr 10 al selecţionatei URSS va prelua Zimbru din postura de director sportiv.

   După Gigi Becali sau Silvio Berlusconi, încă un patron al unui club de fotbal s-a lansat în politică. Anunțul, făcut de Nicolae Ciornâi, proprietarul clubului Zimbru la mijlocul lunii decembrie a dus la mișcări de trupe în mai multe domenii, dar a și dat loc speculațiilor.

   La noi, Ciornâi nu cred că are ce pierde. Insuccesul Zimbrului nu cred că poate avea o așa mare influență asupra electoratului, cum o are în România insuccesul Stelei. Paradoxal, fotbalul îl poate ajuta, însă pentru asta, ultimul, va trebui să facă unele lucruri, pe care le-a neglijat în ultimii ani. Totul depinde de el. Prima mutare, Dobrovolschi la Zimbru, anunțată practic chiar în conferința de presă în care își anunța implicarea în politică, a arătat clar că Nicolae Ciornâi se va implica din ce în ce mai mult în viața Zimbrului, mizând pe o creștere a ratingului electoral.
   Totuși, chiar și faptul că va investi și va încerca să readucă pe Zimbru în prim-planul fotbalului autohton nu reprezintă garanția succesului, or, pentru a câștiga simpatizanți, trebuie să întreprindă unele lucruri de anvergură, vizibile. Și așa ar fi greu, pentru că la noi electoratul e practic acontat. Tinerii preferă Libera-     Democrații, în timp ce vârstnicii, comuniștii. Cum proiectul lui Ciornâi e de centru-stânga, logic ar fi ca acesta să pretindă la electoratul comunist, care după cum spuneam, este unul în vârstă. Astfel, chiar nu știu cum ar putea să influiențeze activitatea Zimbrului , viața și percepțiile politice ale unor bătrânei…
  Cred însă că Ciornâi s-a gândit la toate, și indiferent de (in)succesul pe care îl va avea în politică, nu va uita de Zimbru, și îl va readuce sus, acolo unde îi este locul. Dacă nu acum, atunci când?

sursa  teribil.wordpress.com